O veste socanta: nu sunt nebun!


Cand eram eu mic, sotronul tinea loc de internet, Ai rim jim jim tinea loc de chat, iar Tzara, tzara, vrem ostasi era strabunicul Counter-Strike-ului. Printre jocurile copilariei care mi-e teama ca au cam disparut era si Zăresc un prinţ călare. Jocul avea in centru un cantec usor tembel, ceva de genul:

Zăresc un print călare, călare, călare

Zăresc un print călare,

I-hai-io!

Si ce caută el pe-aici, el pe-aici, el pe-aici?

Si ce caută el pe-aici?

I-hai-io!

El caută să se-nsoare, se-nsoare, se-nsoare.

El caută să se-nsoare,

I-hai-io! (etc.)

Nu mai stiu exact cum se juca, daca era pe pupatelea sau nu, daca jucam si eu sau nu, in tot cazul imi amintesc ca m-a intrigat multa vreme primul vers, cel care dadea si numele jocului. Pentru ca marturisesc cu toata sinceritatea ca in loc de “Zăresc un print călare” intelegeam “Zărescu prin scălare”. Si ce daca? Ai inteles gresit, veti spune. Pai nu, e mai grav: pe mine ma intriga numitul Zarescu, pe care mi-l si imaginam drept un scolar-problema, tuns scurt, obraznic, nesupus, poate si fuma, dar in sinea sa baiat bun si istet. Nu stiu de ce, nu ma-ntrebati, dar asta-mi inspira numele Zarescu. Mai mult insa, aveam impresia ca neastamparatul Zarescu era un personaj cunoscut tuturor celorlalti, numai mie nu, si ca atare imi era rusine sa intreb. Paranoia asta infantila insa mi-a prins bine, pentru ca va dati seama cum s-ar fi uitat interlocutorii daca i-as fi intrebat “Cine e, domne, Zarescu asta?!”. Il vedeam un soi de erou de folclor tineresc, un mit urban, un Praslea siret si poznas, dar avand si un frumos potential de puscarie dupa majorat.

Cu vremea insa, am fost silit sa admit cu glas tare ca de fapt corect era “Zăresc un print călare” si ca viitorul infractor Zarescu era doar un produs al imaginatiei mele copilaresti. (Nu mai insist cu interpretarea ca “Zăresc un print călare” era profanul, iar “Zărescu prin scălare” era sacrul deghizat in profan, chiar daca pe atunci locuiam langa strada Mantuleasa; sa nu mergem chiar pana acolo cu teoria conspiratiei.) Desigur insa, in adancul sufletului, tulburatoarea ipoteza a scolarului Zarescu nu mi-a dat pace niciodata, intrucat banuiam ca inca mi se ascunde ceva ce ar fi prea jenant sa intreb. Oricum, in principiu, eu eram sonat, iar Zarescu nu exista.

Si deodata, zilele trecute…

ma uit la televizor…

si-l zaresc la Pro TV…

pe…

Cristi Zarescu!!

ZARESCU A FOST ZARIT!

ZARESCU A FOST ZARIT!

Va dati seama ce moaca am facut! Deci Zarescu exista, iar eu nu sunt nebun!

~ de veutzu pe 8 Aprilie 2009.

5 Răspunsuri to “O veste socanta: nu sunt nebun!”

  1. excelent:))) ia vez, nu-i prieten cu Lita Chitalau? sar’na, m-ai facut sa zambesc

  2. Atunci e perfect😉

    Si nu e prieten, e cumnat. Prieten e cu Mache, ala care love si care nu mache var.

  3. deci nu esti nebun. asta e grav. :))
    (mi-amintesc si eu jocul, dar nici ca mai stiu care-i era scopul)

  4. si eu cand ascultam melodii cu Jennifer Rush, credeam ca este Jenny Faras!

  5. Si pana la urma cine era??😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: