Omul zilei


S-a nascut intr-un sat de langa Bucuresti, inca inainte de Marea Unire. Tatal ei, un baiat de vreo 19 de ani, a fost luat in armata, la scurt timp dupa aceea a cazut prizonier la nemti si, dat jos din camion impreuna cu alti camarazi, a fost impuscat langa Dragasani.

La 17 ani, s-a maritat. Cand s-au dus la biserica, era a doua sau a treia oara ca-l vedea pe baiat. Acesta, dintr-un sat vecin, era urmasul unui macedonean venit sa munceasca la constructia podului de la Cernavoda. Baiatul o vazuse de cateva ori de la distanta, venise la parintii ei si o ceruse de nevasta; pe vremea aceea era suficient.

S-au mutat intr-o casa din atunci cochetul cartier Viilor si au avut trei copii, patru nepoti si trei stranepoti. Sotul ei s-a stins in 1974, iar de atunci ea a ramas singura. Dar nu s-a plans niciodata de asta, asa cum nu s-a plans niciodata de nimic. La cutremurul din ’77 a fost langa noi si ne-a ajutat sa coboram din bloc. Cand a castigat, dupa aceea, la loto 50.000 de lei (cu care iti puteai lua o casa), i-a impartit cu toti copiii ei. La 88 de ani a facut o criza de ulcer – singura in casa, undeva pe dealuri in Arges – si, transportata de urgenta la spital, a fost operata; azi e sanatoasa bine mersi. A fost casnica mai toata viata, a facut doar opt clase si are si acum o voce de aur, cu care poate ar fi putut deveni o vedeta.

Astazi ea implineste 95 de ani, citeste, coase, nu de mult inca se mai urca in maxi-taxi din Giurgiului si venea singura pana in Titan la verisoara ei (astazi nu mai este atat de vioaie, dar la biserica tot merge singura saptamanal) si are o conversatie sclipitoare, umor cat cuprinde si un optimism de fetiscana. „Intotdeauna, la anii mei, sunt eroina bisericii!”, obisnuieste ea sa spuna. E bunica mea si, pentru varsta ei neverosimila, desi o sa ziceti ca e nepotism, ii acord premiul Omul Zilei.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Omul zilei dupa mintea lui Veone și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

22 de răspunsuri la Omul zilei

  1. Sa aiba parte de sanatate in continuare, si cinste tie ca ai amintit-o! E o forma de respect pe care nu o mai stim….

  2. veutzu zice:

    Multumesc din inima, Felix 🙂

  3. Anonim zice:

    La multi ani vere!
    Sa ne traiasca mamaie!

  4. veutzu zice:

    Multumesc, vere!! Ce surpriza! Sa stii ca-i zic ca i-ai urat 😉

  5. Mengele zice:

    ma bucur pentru tine.se pare ca noi astia ceva mai demult nascuti am reusit sa pastram niste notiuni cam de mult uitate :respect si onoare.sa iti traiasca bunica si sa o faci mindra de nepotul ei.

  6. veutzu zice:

    Multumesc pentru cuvintele frumoase, Nicu 😉

  7. claudiu_cristea2004@yahoo.com zice:

    La mai mare!! inca putin si esti si tu acolo 🙂

  8. veutzu zice:

    True! :)) Thanks, Kristeo!

  9. TheCreatrix zice:

    frumoasa doamna…

  10. Andi Bob zice:

    Ce post fain, Veutzu! Pentru posturi sincere şi calde ca ăsta cred că s-a inventat blogging-ul…doar că lumea a uitat asta. Mare lucru să poţi celebra frumuseţile-detaliile din viaţă…nu oricine poate să facă asta cu sinceritate. 🙂
    Aş da orice să mai fi avut bunici, i-am pierdut de mică. M-aş fi mulţumit şi cu nişte pisălogi lipsiţi de umor, distanţi şi despotici, oricum, doar să-i fi avut. 🙂

    Să trăiţi sănătoşi şi fericiţi!

  11. veutzu zice:

    Sarumana, Creatrixo!

  12. veutzu zice:

    Pentru cuvintele astea frumoase de la un strain ar merita bunica sa-si faca blog 😉
    Multumim, si voua la fel!

  13. zerocratu' zice:

    Chiar ca e eroina. La mai multi ani! 🙂

  14. veutzu zice:

    Multumim! Ii spun 😉

  15. pavcon zice:

    Din asa ceva este formata viata, iar prin povestea minunata pe care ai marturisit-o, ai reusit sa recreezi insasi gustul vietii: dulce-amar, uneori usor acrisor…
    Ii multumesc bunicii tale ca exista, Ovidiu! Si tie ca esti!… 😉

  16. veutzu zice:

    Si eu iti multumesc din inima, vechi prieten!

  17. Milena zice:

    Ovaj, Buni a mea e mai batrana cu 2 luni…si e la fel de vioaie ca si bunica ta. De multe ori stau si ma gandesc: daca as fi trece prin toate incercarile prin care a trecut Buni in viata, as reusi sa raman intreaga la cap, vesela si pusa pe glume asa a fost ea si inca mai este? Lasand la o parte faptul ca nici impaiata nu cred ca voi ajunge la 95 de ani…
    Sa ne traiasca bunicile si sa fie sanatoase. Poate ii faci si tu un stranepot.

  18. veutzu zice:

    Boze moj, Milena, nu stiam! Sa-ti traiasca si sa fie sanatoasa! Pup-o din partea noastra si nu te stresa prea tare, 64 de ani ca maine trec si nepotii vostri vor scrie ca sunteti cei mai hot bunici 😉
    De stranepot nu stiu inca, i-a facut sor-mea doua bucati, deci ne mai gandim.

  19. Ally zice:

    Postul asta m`a impresionat. Foarte frumos ca te`ai gandit sa`i urezi la multi ani si prin intermediul blogului.

  20. Anonim zice:

    emotionant! sa va traiasca!

  21. veutzu zice:

    De asemenea, multumim!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s