Filmul romanesc, intre bretoane si betoane

In materie de film romanesc, iata o mizerie trista (goliciune prosteasca, nonteme, gandire batranicioasa, scarbosenii pentru critici decrepiti cu frustrari neimplinite inca din anii ’60, de cand faceau laba la minijupe si se excitau debil la Monica Vitti si Vanessa Redgrave dar sustineau ca apreciaza naratiunea la Antonioni) si un triumf absolut (umor, curaj, spirit critic, atitudine civica) (aici e doar o poza, clipul circula pe net). Va las, eu am treaba, tocmai le scriu la Berlin sa-i ia premiul duduii nasoale cu breton si sa-l dea eroului de pe santier si le voi prezenta si motivele:

Lucruri intelese gresit despre „Nu ma atinge-ma”:

1. Nu e film. E film experimental. Daca nu ai inteles inca diferenta dintre film si film experimental, o poti simti cel mai bine cumparandu-ti bilet de avion pentru New York si urcandu-te intr-un simulator de zbor asteptand sa ajungi la destinatie.

2. Nu e film pentru public, e o filmare facuta pe reteta fixa (sex, scarbosenii, goliciune gratuita, teme incomode daca ai peste 85 de ani si ai trait in pestera, nonnaratiune, refuzul spectaculosului, cadre lungi, actrite zbarcite) destinata obtinerii unui premiu. Nu ajuta cinematografia romaneasca, ci dimpotriva, ne arata depasiti si ridicoli.

3. Nu e film romanesc. Doar regizoarea e romanca. Actorii sunt straini, e facut de straini, nu e vorbit in romana.

4. Nu e scandalos pentru ca e vorba despre sex sau ca are goliciune. Il considera cineva desantat, gratuit sau obsedat pe Goya ca a pictat-o pe Maja desnuda? Nu, pentru ca nu si-a intitulat tabloul „Zdreanta de Maja in pizda goala” si nici nu a pictat-o la 80 de ani, eventual cacandu-se.

 

Nu inteleg de ce se mai vorbeste de orice alt serial cand exista Twin Peaks 2017!

Chiar cand credeam ca televiziunea a murit, bam, Twin Peaks 2017, zis si Twin Peaks the Return, de fapt al treilea sezon al Twin Peaks-ului vechi! Chiar cand credeam ca serialele au murit si nimeni nu mai inoveaza, bam, inovatorul si foarte proaspatul Twin Peaks 2017! Ba chiar cand credeam ca nu e nimic mai ciudat ca Twin Peaks, bam, Twin Peaks episodul 8!

Ce ghinion a avut Twin Peaks 2017 sa fie difuzat (dupa o pauza de 26 de ani) exact in acelasi timp cu revelatia si furia Game of Thrones… Pentru ca Game of Thrones e clar cel mai bun serial in derulare, insa Twin Peaks 2017, cumva, reuseste sa fie si mai tare decat Game of Thrones. Undeva cu zece clase peste toate celelalte seriale, mi se pare cel mai bun lucru de la televizor la ora actuala si il recomand de parca as fi nepotul lui Lynch!

Bineinteles, initial ma asteptasem sa fie dezamagitor. Sequelurile sunt in general mizerii facute sa mai stoarca bani, Lynch e batran… Cand colo, Lynch, care timp de un sfert de secol si-a slefuit ideile si obsesiile, e mai vioi ca niciodata, iar sezonul cel nou mi se pare nu doar mai bun decat credeam, dar mai bun si decat Twin Peaks-ul vechi, ba chiar mai bun ca orice altceva e acum la TV! Si cred ca, in timp, o sa impinga in sus stacheta pentru toata lumea si peste cativa ani toti vor face seriale „gen Twin Peaks”. Inclusiv, din pacate, JJ Abrams. Si daca tot a venit vorba de incompetenti, sa nu uitam ca:

Exact, in caz ca doriti sa vedeti Twin Peaks legal, HD si tradus, sa stiti ca pe primitivul site HBO Go primele episoade si altele ulterioare nu au subtitrare in romana, nici la luni de zile dupa ce a aparut serialul! Ei incearca sa ascunda asta, dar, dupa cum se vede in poza de mai sus, i-am facut sa recunoasca…

Editează

Inexplicabila deplasare inductivă către arhetipurile de percepţie infinită (reboot)

Sondaj, in numele autorului, pentru minunatii care au citit volumul Rau de spatiu Omul fara nume:

1. La povestirea „Cutre mur a re” ati rasfoit efectiv, fizic, filele cartii, pentru a surprinde efectul vizual, cum e sugerat in text?
2. La povestirea „Dumnezeu” ati incercat sa va uitati, fizic, prin pagina cartii, cum explica personajul Dragu?
3. Ati citit si povestirea „Inexplicabila deplasare inductivă către arhetipurile de percepţie infinită (reboot)”, care nu e in carte, respectiv ati sunat la numarul de telefon din postfata?
4. Ca veni vorba, considerati „Păi au personajele literare WhatsApp?” o povestire din volum sau o postfata?
5. La povestirea „ETF/ETO SRL ETF/ETO SRL ETF/ETO SRL” ati prins mesajul cu litere bolduite din ultimele randuri?

Multumesc!

(Nu multumesc si WordPress-ului, care nu mai ofera posibilitatea elementara de a face sondaje in pagina decat pentru cine are Wordpress de business)

Neintelesul

Inchise usa si se lipi de peretele rece, care ii mai domoli spatele incins. Pentru ca il trecusera naduselile, adineauri, cand isi daduse seama ce prostie spusese! Cat de aproape fusese sa se dea de gol!

Toti il luasera de papagal, dar poate era mai bine asa. Mai bine sa-l creada prost decat sa afle adevarul. Iar adevarul cutremurator nu trebuia aflat, sub nicio forma si din niciun motiv!

Conversatiile de incolo de usa, inabusite pana acum, cresteau in intensitate. Oamenii sai se apropiau, dornici de raspunsuri. Trebuia sa gaseasca rapid o scuza, o explicatie, o diversiune…

Se cutremura amintindu-si cum il luase gura pe dinainte: „Fiecare copil merită un viitor mai bun decât cel prezent”, Asta dupa ce nu de mult scapase un „Cer scuze anticipat pentru greselile pe care le-am facut”… Facu un gest nervos de exasperare la adresa neatentiei sale. Si doar ii spusesera sa fie foarte, foarte atent sa nu se dea de gol, cand intrase in masina timpului ca sa se intoarca in 2017!

Sisf

Scrii luni de zile la o carte la care te gandesti de ani de zile. Ai doua servicii, ai obligatii, ai viata personala, dar gasesti timp sa strecori azi doua randuri, maine doua, poimaine si inca o saptamana dupa aceea nimic, intr-o zi zece pagini si apoi inca doua saptamani nimic si tot asa. Dimineata, primul gand este la cartea ta, peste zi, in troleu, iti vin idei si le notezi, noaptea, cu ultimele puteri, adormi gandindu-te ce sa scrii mai departe. Te gandesti cum sa scrii in continuare, ce sa urmeze, cum sa oferi cititorului si mai mult, si mai mult, si mai mult.

Inchei scrisul, dar nu si munca; redactorul si tehnoredactorul se iau cu mainile de cap vazand formatarile neobisnuite, paginile cu text care reusesc sa sugereze o imagine nu din metafore, ci din dispunere; cand incheie si ei, iei din nou volumul pentru corectura, inevitabil va fi mult de indreptat,  iar redactorul si tehnoredactorul o vor lua de la capat – si asta de patru ori, cu darzenie si suflet mare si fara sa protesteze niciunul dintre ei, pana iese asa cum era gandit.

Incerci sa te rupi de toti autorii care nu fac decat sa rescrie (chiar daca cu talent si cu suflet) ce au scris altii mai mari, incerci sa vii cu ceva nou, original, ceva neexplorat, sa oferi nu doar o lectura, ci o experienta, nu doar cu ochii, ci si cu mainile si obiectul fizic.

Oferi in carte un numar de povestiri fluid, sunt 15, 16 sau 19?, ramane sa stabileasca fiecare cititor pentru el, speri tu spre placerea lui; te zbati sa ilustrezi ideea de mecanica cuantica: doua titluri pe coperta, dar doua variante ale aceleiasi carti, cu un singur titlu, diferit, inauntru, si alte mici diferente a caror gasire sa constituie o mica aventura care sa ofere, speri iar, satisfactie cititorului; inserezi cateva texte care nu sunt SF, dar impreuna sunt SF; vii cu o povestire sinoptica, in care vezi trei lumi paralele in acelasi timp; supralicitezi cu o povestire care merge in alta lume, intr-un mod neasteptat; concepi reboot-ul unui text din carte, dar pe internet, pentru a carui citire trebuie sunat in realitate un personaj din carte!; reusesti sa faci doua texte sa dea nastere la alte doua, cu subiecte diferite dar care pastreaza ADN-ul „parintilor”; imbogatesti experienta obisnuita a cititului impingand omul sa munceasca cu cartea; toate astea in timp ce nu uiti sa oferi entertainment, si nu texte ermetice; iar din truda ta iese un volum interactiv, dar nu digital; cu realitate augmentata, insa augmentata numai din scris.

Cand, in fine, ai incheiat totul, esti epuizat si simti ca suferi de Raul de spatiu din titlu; dar nu te deranjeaza, pentru ca asta e regula jocului. Totusi te intrebi: le-o fi placut? Nu le-o fi placut? S-au bucurat ca ai incercat ca le oferi mai mult? Au prins legaturile dintre povestiri? S-au enervat ca unul dintre texte se termina fara sa afle misterul… sau poate totusi il vor afla? A manevrat cineva cartea, conform indicatiilor, sa afle ce voia sa zica doamna Romanita? A rasfoit cititorul colturile paginilor ca sa afle ce afla eroul povestirii titulare ca nu era?…

Dar nu mai conteaza; tu ti-ai facut partea ta, restul nu mai depinde de tine; si asta, bineinteles, face parte din regula jocului.

6 motive ridicole pentru care oamenii nu se uita la Game of Thrones

Cica nu le place fantasy-ul. Nici mie nu imi place. Chiar ma plictiseste rau. Dar Game of Thrones nu e bun pentru ca e fantasy, e bun pentru ca e bun, numai intamplator fiind fantasy. Daca l-ai vedea, aproape sigur ti-ar placea, pentru ca, desi fantasy, e un serial bun. De fapt, e atat de bun, incat nici nu te deranjeaza ca e fantasy! Si stii care e explicatia care iti va intoarce lumea pe dos? Te uiti la film, nu te uiti la gen!

Cica ei nu se uita la seriale. Aloo, desteptarea, e 2017, paradigma s-a schimbat, nu mai e ca pe vremea cu Dallas! Serialele au devenit niste filme foarte lungi. Serialele acum se fac cu bani multi, actori mari si/sau la moda, nu mai sunt productii de televiziune, chiar daca sunt la televizor.

Cica se vorbeste prea mult despre el. Si tu vorbesti mult cand iti place ceva. Si ai sa vezi cat o sa vorbesti despre Nunta Rosie, Arya pisandu-se pe casa Frey sau tzatzele lui Khaleesi!

Cica e SF. Nu, dragonii si vrajile nu il fac SF! Ce, tu in copilarie refuzai sa asculti povesti ca erau cu balauri, deci SF? Game of Thrones e un serial, pana la urma, istoric, cu unele elemente de fantastic. Daca te sperie fantasticul, nu ar trebui sa te uiti decat la telenovele turcesti!

Cica daca se uita toata lumea, e un serial prost. Stiu, e enervant cand prea se uita toata lumea. Dar esti adult, nu mai stau sa iti explic eu de ce rationamentul tau e stupid!

Cica nu respecta cartile! Normal ca nu le respecta la cuvant, este imposibil. Fiecare forma de arta are particularitatile ei. Sa nu uitam ca putea iesi usor un serial imbecil!

PS – Am incropit lista nu ca sa bat oamenii la cap sa se uite la Game of Thrones, ci, daca nu vrea muschii lor sa se uite, macar sa nu se uite din motive gresite, pe care m-am plictisit sa le tot aud.

In incheiere, cateva meme pe care le inteleg doar cei care se uita la Game of Thrones :))))

C a r t e a c u a n t i c a

„Rau de spatiu Omul fara nume”, volumul de povestiri SF aparut de numai cateva zile: nu sunt doua volume, e una si aceeasi carte… si in acelasi timp nu e una si aceeasi carte. Sunt diferite desi sunt acelasi obiect. Sunt ca doua materializari ale aceluiasi obiect din lumi doua paralele: cele doua carti sunt identice… si totusi nu sunt la fel! Nu le cumparati pe amandoua, nu este un truc de vanzari. Dar vorbiti, dupa ce cititi cartea, cu un prieten care a citit-o pe cealalta. Lectura placuta!