8 inchipuite sequel-uri, prequel-uri, remake-uri si reboot-uri care ar face dreptate filmului romanesc

Cinematografia romaneasca este bine intentionata, dar rezultatele sunt, cu foarte putine exceptii, cele neintentionate. O cale de indreptare ar putea fi reteta americana: unele filme sa beneficieze de continuari (gen Star Wars The Phantom Menace), altele sa fie regandite din radacini si reluate cu alte mijloace (fie remake rigid cadru cu cadru, ca Psycho-ul lui Van Sant, fie remake relativ elastic, gen Texas Chainsaw Massacre, fie reboot cu totul, ca seria Batman). Asadar, iata zece propuneri de filme care sa revigoreze cinematografia romaneasca:

LICEENII HEAVY METAL

Reboot al seriei Liceenii (1987), Liceenii Rock ‘n’ Roll (1992), Liceenii în alertă (1993).

Primul film din serie a fost facut in Epoca Ceausescu, cand cetatenii nu aveau voie sa posede organe sexuale, chilotzii erau uriasi, iar tinerii vorbeau intre ei cu “Imi place mai mult aceasta formatie vocal-instrumentala decat cealalta formatie vocal-instrumentala”. Din acest motiv, eroii din Liceenii umblau mereu imbracati in alb, vorbeau corect, posedau sentimente principiale si-n general aveau un usor aer cretin. Desigur, intelegem ca pe vremea aia nu ar fi putut sa infatiseze stilul de viata real al tinerilor. Problema insa este ca si in cele doua filme de dupa revolutie personajele au ramas la fel de false si enervante, iar demersul a ramas la fel de mincinos. De fapt, sincer sa fiu, nu mi-a placut niciodata seria asta cu liceeni, pentru ca era falsa chiar si pentru comunism. Personajele erau stupide si neverosimile (de pilda, nu l-am auzit pe Mihai sa zica prietenilor macar ca vrea s-o mameleasca pe Dana), poreclele profilor erau zapacite – dar probabil pentru anii ’20, cand era Corjos elev (profu’ de filosofie – Socrate, profa de matematica – Isoscel; norocul nostru ca nu aparea si profesorul de anatomie!), Oana se imbraca in haine albe, se vede dupa fanteziile sexuale obosite ale cineastilor, pentru ca in realitate ar fi trecut de taranca pana si in anii ’80.

Seria liceenilor a fost gresita din start, pentru ca era despre adolescenti, dar facuta de batrani, batraniciosi si comunisti, care isi inchipuiau ca suprema revolta impotriva societatii, a sistemului, era rock ‘n’ roll-ul – care fusese zapacit prin anii ’50, cand cei care dansau rock la sindrofii erau probabil nazdravanii nonconformisti ai grupului; in anii ’80-‘90 insa, nazdravanii ar fi fost socotiti direct idioti si plesniti peste ochi! Daca ar fi vrut intr-adevar sa infatiseze niste tineri rebeli, filmul ar fi trebuit sa se numeasca Liceenii grunge, Liceenii heavy metal sau Liceenii death metal – insa in niciun caz rock ‘n’ roll!

De aceea, iata un sinopsis al scenariului urmatorului film din serie, menit sa faca dreptate, Liceenii heavy metal:

Mihai, zis Manson, este rocker, fumeaza, vine muci la scoala, se bate cu cocalarii, ciordeste, fumeaza iarba si se adreseaza tuturor cu “Bai coaie” (inclusiv directorului) – cu alte cuvinte, este cel mai popular elev din liceu! El si tovarasul sau, Ionica zis si Batausu, le antureaza pe Dana si Geta, doua eleve cuminti dar cu un promitator potential de fleoartze. Dupa ce le imbata cu whisky la Geta acasa si le pun sa dea un show lesby pe balcon, politia vine si-i umfla pe toti. Parintii fetelor le scot de la bulau si le linistesc ca Manson si Batausu vor fi exmatriculati, ca sa nu le mai deranjeze, dar deja este prea tarziu: fetele s-au indragostit lulea de cei doi eroi ai liceului! (primul plot point).

Ele fug de acasa si se duc in Fire, unde baietii, dupa o traditionala batuta cu badigarzii, ajung in coma alcoolica la spital, ceea ce le creeaza o statura morala de giganti in ochii fetelor. De-abia externati, se duc la concert la Metallica, unde Dana  sare pe scena si-i pune mana pe prohab lui James Hetfield, moment in care Mihai isi da seama ca o iubeste. Geta, la randul ei, venita la concert gata muci, este intrebata de sanatate de un om de ordine. Raspunsul Getei vine odata cu ce mancase la pranz! Omul o plesneste, Ionica este pe faza si ca atare ajung iar la politie. La randul lor, Mihai si Dana iau un taxi spre casa dar soferul le pune manele, asa ca, pe buna dreptate, tinerii il flegmeaza-n ceafa, ii dau tzeapa si fug fara sa plateasca. Cum insa Dana isi uita telefonul in taxi, in scurt timp eroii nostri infunda iarasi sectia 9. Si aici, lovitura de teatru: pasamite, toti patru erau olimpici, iar a doua zi trebuia sa se prezinte la finalele pe tara si astfel am ajuns la plot point 2!

Pentru a reliefa unul dintre mesajele filmului, si anume ca rockerii, in general tinerii rebeli, nu sunt ticalosi sau ratati, ci doar tineri si rebeli, aflam fatza ascunsa a celor patru eroi: de pilda, intre doua betii Mihai tocea la geometrie, iar Dana, in timp ce se antrena pentru dansul la bara, mai tragea cu ochiul, cum putea si ea, la manualul de fizica! De aceea, gratie interventiei profesorilor lor, cele doua cupluri sunt eliberate si participa la olimpiada. Bineinteles, castiga toti, desi Ionica snopeste in bataie un concurent la filosofie care era fan Aristotel si rasese de el ca avea tatuaj cu Platon!

==========================

VIATA DOMNULUI LAZARESCU

si

DOMNUL LAZARESCU STRIKES BACK

Prequel si respectiv sequel ale filmului Moartea domnului Lazarescu (2005)

Viata domnului Lazarescu ne prezinta evenimente intamplate cu mult inainte de Moartea domnului Lazarescu. Pasamite, batranelul cumsecade si obidit din filmul lui Mungiu fusese in tineretze inspector la Sanepid si amendase cu pasiune spitalele care nu respectau normele de igiena, si in special medicii care ulterior il vor asupri in Moartea. De asemenea, tatal unuia dintre medici primise vot de blam din cauza controlului inspectorului Lazarescu si se sinucisese, nu inainte de a-l blestema cu limba de moarte: „Plimba-te-ar de la un spital la altu si facear-ar si-un film ciudat, fara final, in acest sens!”. Ca orice erou tragic insa, inspectorul Lazarescu tanar (care propun sa fie jucat de Colin Farrell) are si un hubris: ambitia aberanta de a starpi spaga. Daca dorintza lazaristica de a elimina jegul mai era cum era, dezideratul imposibil de a desfiintza mita ii aduce insa caderea, iar finalul prequel-ului il gaseste pe tovarasul inspector in pat, batran si bolnav…

Domnul Lazarescu Strikes Back este un sequel destul de logic. Sa nu uitam ca Viata domnului Lazarescu se termina brusc, nedrept si fara sens, solutie care a nedumerit spectatorii la vrema respectiva, dar care nu avea decat o singura explicatie: cineastul pregatea un sequel!

Asadar, il gasim pe Lazarescu pe patul de spital, dezbracat si pe punctul de a muri. Doua asistente vin la el sa-l pregateasca pentru ultimul drum, dar deodata Lazarescu le apuca de gat, le da ochelari in ochelari si apoi le tranteste la pamant, calcandu-le pe gat si tzipand fara sa se uite in jos, ca Bruce Lee. Cand un medic vine sa vada ce s-a intamplat, agilul domn L., cu o lovitura de bisturiu, il opereaza de apendicita – pe creier!

Dupa aceea, mr. L.  iese pe coridoarele spitalului si purcede a hacui in dreapta si-n stanga, plesnind doctori peste mecla cu pungi de perfuzie, varand din mers departatoare Farabeuf in anusurile asistentelor, azvarlind foarfece Metzenbaum drept in lumina ochilor paznicilor. Singura pe care o crutza este asistenta jucata de Luminita Gheorghiu. Cand in spital nu mai rasufla nimeni, dl Lazarescu se baricadeaza in institutia spitaliceasca, unde este asediat de politie si incepe sa se prezinte „John McClane Lazarescu”. Afara, lumea stransa la show poarta bannere cu „Free Lăză”. Personajul Luminitei Gheorghiu vede ca situatia devine grava si-i spune pacientului ca stie o ascunzatoare unde va fi in sigurantza. Lazarescu accepta si femeia il duce intr-o incapere blindata dintr-o aripa a spitalului. „Domnu McClane, ramaneti aici, ca sunteti in siguranta cu acesti domni!”, ii zice asistenta. „Da’ cine-s domnii?” intreaba Lăză. „Cum cine? Napoleon, Cezar si Vadim!”. To be continued…

==========================

POPESCU DE LA FINANCIAR – THE MOVIE

Tie-in pe baza unui personaj din scheciurile TV ale deceniilor trecute

Cine a apucat albumele duminicale ale anilor ’70-’80 isi aduce aminte cu sigurantza de Popescu de la Financiar, un fel de ciuca batailor a satirei comuniste antibirocratice. Cate scheciuri, o, Doamne, cate?!, prezentau acest personaj diabolic, monstruos, care sabota societatea socialista multilateral dezvoltata si inaintarea Romaniei spre comunism?! Popescu de la Financiar era modul PCR-ului de a sfichiui moravurile, a infiera birocratia, a semnala slabirea vigilentzei, in acelasi timp insa fara a indica un dusman veritabil (Romania nu avea dusmani, pentru ca nu avea probleme, pentru ca era perfecta) si sugerand ca tovarasul Popescu, deci un ins oarecare, poate fi oricine – chiar tu, spectatorule, care te uiti acum la televizorul tau Diamant si bei Bem-Bem cu sifon!

Mai socant este ca, dupa trecerea la capitalism, satira din uzina s-a transformat in obositul umor de birou sau corporatist, foarte la moda in ziua de azi. Dar unde a disparut Popescu de la Financiar?! Nu cumva ar putea fi el noul erou corporatist, care in Popescu de la Financiar – The Movie o sa vorbeasca pe limba oricarui corporatist, a fiecarei Pitzi corporatiste, a tuturor celor care ies cu ecusonul la gat ca din greseala? Desigur, dupa noile norme, el n-ar mai fi Popescu de la Financiar, ci Popescu, CFO (Chief Financial Officer), iar corporatistii ar rade cu urlete la glumitzele originale gen „Seful nu greseste niciodata, el experimenteaza” si si-ar povesti a doua zi la birou episoadele, a caror simpla vizionare le consolideaza statusul social.

Ramane doar de gasit interpretul ideal al lui Popescu; personal as alege intre urmatorii trei domni: Florin Busuioc, Petre Catalin Fumuru sau Mihaela Nicola.

==========================

OCCIDENT – FAN’S CUT

Alternate version a filmului Occident (2002)

Occident, filmul lui Cristi Mungiu, dupa gustul meu una dintre cele mai bune pelicule romanesti din 1990 incoace, ar fi mult, mult mai bun daca s-ar face un remake in care sa se rezolve doua probleme: 1) sunetul sa fie realizat profesionist, si nu cu microfoane ieftine pentru vorbit pe mess, asa cum pare ca a fost facut filmul original, incat fara o subtitrare buna nu intelegi multe dintre discutiile dintre personaje, iar efortul de a intelege ce se spune este atat de obositor incat filmul isi pierde farmecul. 2) Una dintre cele mai iritante metehne ale filmelor si reclamelor romanesti este utilizarea apelativului “mă”, care se vrea o metoda de a arata ca personajele sunt reale, sunt nonconformiste sau ca filmul/reclama e “din viata”. De la Pepe si Fifi si pana la recentele reclame jenante cu Cerebel si Smiley batandu-se ca niste fete in Carrefour, toti actorii sunt manati sa vorbeasca cu “mah”, ca sa para reali, sa aiba miez, sa arate ca asistam la nasterea noului val al filmului ro”mah”nesc. Occident nu face nici el exceptie, dar inlaturarea mă-urilor – facila tehnic – ar face dreptate unui film romanesc foarte bun.

==========================

SUPRAVIETUITORUL 2: MORTUL

Sequel al seriei Cu mainile curate (1972), Ultimul cartus (1973), Un comisar acuza (1973), Revansa (1978), Duelul (1981), Supravietuitorul (2008)

Am o simpatie personala pentru Sergiu Nicolaescu asa cum am si o antipatie personala pentru Sergiu Nicolaescu. Simpatia e pentru filmele lui de pana la inceputul anilor ’80. Antipatia poate ca are legatura si cu urecheala pe care mi-a administrat-o soferul basculantei in fatza careia am sarit furtunos, cu pistolul de jucarie in mana, pe cand aveam vreo patru ani, asa cum il vazusem eu pe comisarul Moldovan ca facea cu sceleratii. Nicolaescu si-a cladit un imens capital de simpatie si popularitate cu filmele lui mai ales din anii ’70, de la Mihai Viteazul la Nea Marin miliardar si trecand obligatoriu prin seria cu comisarul. Din pacate, personalitatea lui egolatrica, felul jenant in care se visa erou al revolutiei, repartizarea banilor de la CNC catre acoliti si nu catre regizorii valorosi, filme jalnice ca Orient Express, totul a contribuit la disparitia capitalului de simpatie dobandit anterior de cineast. Comisarul Miclovan/Moldovan nu are insa nicio vina; de aceea, o reparatie binemeritata a personajului ar fi un sequel in regia lui Cristi Puiu sau Cristian Mungiu si care sa inceapa de la urmatoarea premisa:

Bucuresti, 2009. Comisarul Moldovan este angajat al firmei Scorseze si, in consecinta, badigard la metrou. Faptul ca are 156 de ani nu-l deranjeaza, pentru ca oamenii nu-i dau nici 110. Intr-o zi, el se intalneste intre Semanatoarea si Grozavesti cu Limba (300 de ani), care vinde plasturi prin vagoane. Numai ca Limba este urmarit de Paraipan, acum bodyguard al manelistei Lory de la Iugoslavu (interpretata de Loredana Groza), amandoi fiind implicati in razboiul manelelor dintre Costel din Est si Costel din Vest. Moldovan sare in apararea lui Limba si il ia la poceala pe Paraipan…

==========================

CIRESARII REDUX

Reboot al seriei Ciresarii (1972), Ciresarii (1984), Aripi de zapada (1985), Cetatea ascunsa (1987)

Ciresarii au reprezentat una dintre lecturile preferate ale copilariei mele. Va dati seama cu cat interes asteptam filmul! Imi si imaginam personajele: Maria, un soi de teen amateur, Ursu, un tanar atlet, Tic, un argint viu smecherit, Victor, un adolescent matur. Si cand colo, ce avem in film? Haine penibile si saracacioase din Romania anilor ’60, GAZ-uri, tenisi comunisti, sub nicio forma plete sau blugi. Personajele sunt si mai deprimante: Ursu, in loc sa fie prietenul puternic, este mai curand un bataus prostovan de la scoala ajutatoare. Tic, in loc de spiridusul inteligent si poznas, este o starpitura care implora palme. Victor, geniul serios si timid, este in film un tocilar cu ingrijoratoare tendinte gay.

De aceea, remake-ul va trebui in primul rand sa beneficieze de o distributie inteligenta. Astfel, pentru Maria o propun clar pe Jessica Alba, pentru Ursu pe Ryan Reynolds, Tic va fi jucat de Brad Pitt (ca doar a mai fost copil si-n Benjamin Button), iar in pielea lui Victor va intra James McAvoy.

Cate despre subiect, romanele lui Constantin Chirita (pe langa personaje memorabile) ofera idei excelente si nenumarate subploturi numai bune de exploatat. Atat de mult, incat deja apare pericolul ca J. J. Abrams sa faca si-un serial!

===============================

4 LUNI, 3 SAPTAMANI SI 2 ZILE 2: CONTRAATACUL AVORTONULUI

Sequel horror al filmului 4 luni, 3 saptamâni si 2 zile (2007)

Filmul incepe de unde l-a lasat pelicula lui Mungiu: Gabitza, hacuita si necinstita de nea Bebe, precum si Otilia, care a scapat doar cu un viol, infuleca la restaurant. Domnul Bebe este acasa, numarand pe burta banii primiti de la fete. De unde insa sa stie Intrerupatorul de Sarcini ca avortonul fusese aruncat de Otilia chiar pe toboganul blocului in care statea el?! Drept pentru care mr. Bebe se trezeste deodata plesnit cu o placenta peste ochi. „Pe cine mama ma-tii arunci tu mah la veceu, a?!” vocifereaza aratarea in timp ce-i cara placente pe unde apuca.”Cine esti?!” zbiara Bebe ingrozit, la care victima sa raspunde: „I”m your worst nightmare!”…

==========================

INTOARCEREA LUI FIX ALERT

Remake al filmului Fix Alert (2005)

Pe Florin Piersic Jr. l-am vazut prima data intr-o piesa de teatru prin 1995 si mi-am zis: „Iata viitorul filmului romanesc!”. Sarind peste faptul ca m-am dus la teatru si m-am gandit la film, am avut dreptate. FPJ este tanar, talentat, e barbat bine (si Marin Moraru, de pilda, este un actor senzational, dar nu l-ar fi putut juca pe James Bond, nu?), se misca liber intre teatru si film, intre actorie si regie, intr-un cuvant filmul romanesc isi pune mari sperante in el. Fix Alert, filmul scris, regizat si interpretat de FPJ, este unul dintre motivele pentru care am scris acest articol. Ca si cinematografia romaneasca actuala in ansamblu, avem de-a face cu oameni foarte talentati, filme de arta si zero entertainment. De aceea, cu toata pretuirea pentru FPJ, propun ca Fix Alert sa beneficieze de un remake cu buget solid, de o rescriere a scenariului orientata spre spectator si de minimum (o spun cu toata responsabilitatea) 3 batai, 20 de impuscaturi, 2 urmariri cu masini si macar o explozie mai de Doamne ajuta. In plus, sunt ferm interzise cadrele mai lungi de 7 secunde si lipsa dialogurilor mai mult de 3 minute.

Cu alte cuvinte, de la…

Trailer Fix Alert

…sa se ajunga la:

LATER EDIT:

==========================

THE BEADEDER RELOADED

Sequel cu supereroi al seriei Margelatu: Drumul oaselor (1980), Misterele Bucurestilor (1983), Racolarea (1985), Masca de argint (1985), Colierul de turcoaze (1985), Totul se plateste (1986)

Revolutia de la 1848:  zvapaiata Agatha Slatineanu e atat de rece cu Margelatu si Buza de Iepure, incat acestia ingheatza si sunt congelati vreme de 160 de ani. Readusi la viata in zilele noastre, intreaba si ei un cetatean unde pot gasi un han si primesc urmatorul raspuns: „Pai mergi pe Rosetti, frate, apoi tai Balcescu catre Sala Pa…”. La care Margelatu si Buza de Iepure (care in clipa aia renasc sub forma supereroilor The Beadeder si Lip of the Rabbit) ii zboara creierii pe-un troleibuz  si apoi incep sa impuste, biciuiasca si terorizeze trecatorii, in plus blocand si trafícul rutier. Cand politia ii intreaba ce i-a apucat, The Beadeder zbiara: „Bah, cat suntem noi aici, nimeni nu merge pe fratele Rosetti si nimeni nu-l taie pe fratele Balcescu, da?!”. Degeaba se incearca sa li se explice ca revolutia de la pashopt a reusit, ca fanariotii nu mai conduc tara, ei nu vor sa cedeze si continua lupta secerand populatia!

Ce se intampla pana la urma nu va vom dezvalui insa, deoarece  inca nu s-a reusit traducerea multumitoare in engleza a termenului „ciocoflender”.