Stii ca te uiti prea mult la Game of Thrones cand…

•1 aprilie 2014 • Scrie un comentariu

…te duci la nunta in august si-ti pui camasa de zale pe dedesubt!
…cand nu ai bricheta sa-ti aprinzi tigara, zbieri: Draaacaaaris!
…cand dai la magazin ultimul tichet de masa din casa si vanzatoarea iti spune ca trebuie sa mai platesti 2,35 lei, ii replici: Un Lannister isi plateste intotdeauna datoriile!
…cand maseuza te intreaba daca vrei cu haapy ending, ii zici: If you think this has a happy ending, you haven’t been paying attention!
…cand iesi la jogging dar in loc sa alergi stai pe loc, iar cineva te intreaba de ce nu fugi, declari onctuos: I am Syrio Forel. The first sword of Braavos does not run!
…cand ii spui surorii tale: Daca imi mai spui o data sora, te sugrum in somn!
…cand sotul te intreaba unde naiba-s sosetele, ii raspunzi: Nu stii nimic, Jon Snow!
…in loc sa-ti rogi nevasta sa-ti calce blugii, ii spui sa plateasca pretul de fier pentru pantaloni!

Pentru ca militari si pentru ca pace

•4 martie 2014 • 2 comentarii

Sper din toata inima ca se va evita razboiul in Crimeea, dar am un motiv pentru care cred ca, totusi e foarte posibil sa inceapa sa moara oameni.

In armata, in ultimii ani de comunism, primesc sarcina de a impopotona cantina pentru masa de revelion. Printre altele, ma apuc sa scriu pe pereti cu litere din hartie LA MULTI ANI si… si ce sa mai scriu eu oare?… Imi zic: noi, armatele din tarile democratice, luptam pentru pace… hai sa scriu pe perete PACE. Ceea ce si fac.

Intra locotenentul, eu eram radios ca ma va lauda pentru creativitate angajata si pregatire ideologica solida. Cand colo, odata se inroseste rau la fata:

- Bah, voi sunteti nesanatosi?! Cine a scris tampenia aia pe perete?!

- Tovarase locotenent, va rog sa-mi permiteti sa raportez, eu!

- Tu esti nebun?! Cum sa scrii mah, ca soldat, ca militar, PACE?! Da jos imediat mizeria aia de pe perete ca nu stiu ce-ti fac!!

Stau si azi si ma gandesc cum ar fi facut daca in loc de pace scriam, asa cum imi trecuse initial prin cap, Iron Maiden…

Smaranda are curaj sa lupte. Sa avem si noi curaj s-o ajutam

•27 februarie 2014 • Un comentariu

Am tot crezut ca prima postare dupa 7 luni va fi una aparte, postarea in care sa anunt ca am facut ceva interesant. Nu m-am asteptat nicio clipa sa fie ceva cu adevarat important si sa fie postarea in care oamenii lupta impotriva cancerului.

Am parafrazat putin, mai sus, ce scrie o tanara foarte curajoasa care are nevoie de ajutorul nostru. Sotia unui coleg are nevoie de ajutorul nostru – al meu, al tau, al unui cunoscut, al unui cititor, al unei persoane care a vazut ca ai dat like si intra sa vada despre ce e vorba. In definitiv, de cate ori in viata noastra am ajutat pe cineva sa traiasca?

1897702_746116355421021_892319072_n

http://www.gofundme.com/helpsmaranda

http://helpsmaranda.com/my-problem/

https://www.facebook.com/HelpSmaranda?ref=ts&fref=ts

In care pierd lupta cu scarile

•24 iulie 2013 • 4 comentarii

Ieri s-a scris inca o fila din lupta omului cu scarile. Abordasem treptele de la statia de metrou Dristor cu pas gimnastic; totul s-ar fi incheiat cu bine, fara nicio perspectiva de spitalizare… daca insa nu as fi fost tradat! Siretul drept, tradator de profesie, mi s-a imbarligat sub piciorul stang, l-am calcat cu dreptul, s-a creat o parghie ucigasa si ca urmare, cu un dinamism ce-mi este complet strain, am facut un salt de pantera cu capul inainte. “Eu cu dinti, eu fara dinti!”, am gandit fulgerator.

In primul sfert de secunda, inca naiv, mai speram ca voi reusi sa ma redresez. In scurt timp insa mi-am dat seama ca nu mai detineam controlul. Parca spiritul meu statea pe margine la o bere si se uita cum bietu-mi trup se napusteste cu sete in treptele de marmura, reci la durerea umana.  Caderea nu se mai termina parca… si nu s-a terminat pana nu m-am trezit intins pe burta pe trepte, cu picioarele in sus si capul in jos, cu ochelarii sariti de pe cap, geanta cazuta la un metru si ceasul de la mana desprins batjocoritor, a relaxare.

Ce era de facut in acele clipe de grea restriste? Ca orice barbat responsabil si pragmatic, inainte sa ma caut de fracturi m-am uitat in jur: OK, nu m-a vazut nimeni. Stiam ce urmeaza, din atatea si atatea carti si filme: odata raufacatorii anihilati, eroul – care pasamite fusese impuscat in lupta – va incepe sa simta durerea. Oricum, la picajul dusmanos pe care il executasem, era imposibil sa nu bifez minimum doua fracture si-o sangerare interna. Dar s-a petrecut un fapt uimitor: m-am adunat de pe jos cu seninatate si am constatat ca nu patisem absolut nimic si ca nici macar nu ma durea nimic!

Abia mai pe seara, acasa, am descoperit pe bratara metalica a ceasului o zgarietura adanca, ce statea marturie inclestarii dintre om si marmura. Iar pe corp, singura dovada a actului meu de eroism era pe genunchi: o vanataitza ironica, abia vizibila. In concluzie, vestea  proasta e ca sunt impiedicat.  Vestea buna insa e ca sunt indestructibil!

Rascoala in parc

•21 aprilie 2013 • Un comentariu

Rascoala in parcul IOR! Oamenilor le-au sarit nervii pe idiotul care a montat panourile prin care anunta ca o parte din parc a fost retrocedata “de” primarul general Videanu! Iritati de ordinaria panourilor, la inceput lumea s-a multumit sa le mazgaleasca amuzata; acum insa s-a mers si mai departe:

Intr-o parte, cineva a emis o cugetare antologica:

Imagine7949

Iar in alta parte, se pare ca cineva s-a enervat pur si simplu si si-a bagat pl in panoul USL-lui, ba mai mult, nu l-a luat, ci dupa ce l-a taiat l-a lasat acolo, in batjocura :D

Imagine7994 1a

Patru minuni ascunse in anii ’80

•11 aprilie 2013 • Scrie un comentariu

Ce minune este sa descoperi, dupa zeci de ani de ascultat muzica rock, o trupa senzationala care canta de 30-40 de ani, dar de a carei existenta habar n-aveai – cum ar fi Zebra:

Ce minune este sa crezi ca stii foarte bine filmografia unor actori, dar sa nimeresti intamplator, cel mai probabil pe canalul MGM, un film de-al lor pe care nu-l vazusesi si care ti se releva ca fiind colosal – cum am patit, de pilda, cu Mickey Rourke, Eric Roberts si The Pope of Greenwich Village:

Ce minune este sa iasa la lumina dupa un sfert de secol fotografii despre care nici macar nu stiai ca exista!

ScanFilm05_039 1 x copy copy 1

Ce minune este si sa-ti aminteasca cineva de o petrecere uitata la care ai fost acum 25 de ani, sa te gandesti “Si-n fond ce mare chestie am fi putut face?”, iar un prieten cu memoria buna sa-ti aminteasca: “Nu tii minte ca am coborat din bloc, am scuturat covorul pe care se vomitase si apoi, inca mahmuri, am intrat cu el, am inceput sa-l intindem si ne miram ca un necunoscut dubios nu voia sa ne lase, pana cand ne-am prins ca intrasem in alt apartament?! Si nu-ti mai aduci aminte ca ai inchis lumina, ti-ai dat cu spirt pe geaca de blugi si ai intrat in flacari in sufragerie pe Maiden?!”…

foto 2 copy copy

Undeva acolo, in trecut, exista o lume intreaga inca nevazuta si o viata intreaga deja uitata.

Deci da: PSD chiar da cu IOR in PDL!

•8 aprilie 2013 • 6 comentarii

Panourile metalice instalate pe 2 aprilie in parcul IOR/Titan/Al. I. Cuza, despre care vorbeam aici, au primit un makeover dupa cateva zile, mai precis autorii si-au dat seama ca textul initial era prea vag, asa ca au venit cu precizari:

5

“Teren retrocedat in 2005 de Adriean Videanu”

Deci, din pacate, aveam dreptate: panourile nu sunt altceva decat o razbunare ordinara. Ele nu au ca scop salvarea parcului (cine le-a pus nu a declarat nimic), ci constituie continuarea propagandei antibasiste, etapa pe parcuri. Nu era de-ajuns sa indoctrineze oamenii la televizor, radio si-n ziare impotriva lui Basescu, acum au trecut si la outdoor. Ce urmeaza, mesh-uri pe cladirea Primariei cu “Omorati-i pe cei care n-au boala pe Basescu!”?!

Acum, cine a pus panourile in parc? Nu stim, dar:

- fiind un atac la Videanu, adica la PDL, cu alte cuvinte la Basescu, ne gandim firesc la Primarie (adica la PSD)

- daca insa panourile nu au fost puse de Primarie (adica de PSD), cine ar putea instala panouri in parc fara stirea primariei?

- daca oricine poate pune panouri in parc, Primaria sectorului 3 nu este incompetenta?

PS – Datator de sperante este ca si oamenii care l-au votat prosteste pe Negoita-PSD au inceput sa-si dea seama ca acesta inca nu a facut nimic pentru sector, ba chiar a stopat si ceea ce incepuse Negoita-PDL (anveloparea blocurilor), si l-au admonestat in scris:

Imagine7885

“PDL + USL = love”

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 40 other followers